marți, 18 octombrie 2011

Mult stimate si hulit domnule biloum,

Va scriu aceaste randuri in speranta ca ve-ti intelege putin din filosofia mea.
Ne faceti apologia bunastarii si organizarii desavarsite a statului teuton. Va multumim ca v-ati gandit si la noi, ca luptati sa scoateti din intuneric constiinta acestui neam dar, vreau sa va aduc spre informare ca privitor la functionarea ca un ceas a societatii germane nu trebuie uitate urmatoarele aspecte:

1. Germania , alaturi de Franta, Marea Britanie si Statele Unite au avut s-au mai detin colonii.
2. Necesitatea ocuparii acestor teritorii a aparut in momentul in care respectivele state erau blocate in dezvoltarea proprie. Ti-am mai transmis ca Marx a imputit Europa cu respiratia sa dar nu ti-am recunoscut ca a facut si cea mai completa, complexa si profunda analiza a capitalului din toate timpurile. In decursul istoriei acesta state s-au lovit de lipsa resurselor de orice fel.
Acum vreau sa-ti explic doar lipsa resurselor umane care a condus la barbaria numita sclavie, colonialism, teritorii de peste mari si tari sau protectorate. Dupa greva de la Chicago (1 mai 1886) muncitorul acestor tari a inceput sa se organizeze si sa prospere. Pretentiile lui au crescut si a inceput sa refuze anumite munci necesare continuarii dezvoltarii.


Administratorii afacerilor incep sa priveasca mai mult spre tarile sarace si sa aduca forta de munca disciplinata si ieftina rezolvand astfel si problema imbatrinirii populatiei.
Iti transmit aceste delicate slove din observatie proprie ca un balcanic ce a trecut Canalul Manecii si cu feribotul si aerian. In bagaje am avut si o cutiuta cu tarana din tarana romanicii.In Marea Britanie am avut privilegiu sa respir acelasi aer cu distinsii pensionari englezi in bibliotecile Regatului. Ele sunt intradevar dotate cu lifturi pt. infirmi, cu locuri de joaca pt. copii, cu fele de fel de accesorii dar, vai, majoritatea vizitatorilor sunt britanici sadea. Emigrantii sunt ocupati sa ridice PIB-ul si sa coboare media de varsta. Nu am resit sa identific nici un britanic get-beget care sa spele stalucitoarea gresie din Heatrow sau Lutton ci vedeam ca acest lucru era executat de indieni sau polaci. Cate englezoaice mai sunt infirmiere? Si lista poate continua. Cu ce poate sa se deosebeasca germanica dvs. de englezi? Deschiderea granitelor catre straini este o necesitate a statelor acestea.


Oare cati turci, ex-jugoslavi, sau italieni nu au prestat munci necalificate intru-prosperitatea statului german? Cati dintre ei nu au muncit la negru neavand curajul sa ridice nici privirea?
Va intrebam stimate domnule bulion daca parintii dvs. s-au dvs. ati avut prima slujba la negru ori ba. Inteleg ca si tacerea este un raspuns si atunci permiteti sa continui: Cum stam cu organizarea germana? De ce se accepta lucrul acesta?
In urma afluxului de imigranti (legali ori ba) aceste tari au trebuit sa invete sa organizeze acest val de lucratori ieftini si disperati care stiau ca nu mai au cale de intors.
Ce tara din lume nu prospera cu 250 mii de imigranti pe an cat se estimeaza ca soseau in teutonia? Dati orcui 250 mii de sclavi anual si veti vedea ca strazile sunt curate,ca trenurile vor sosii la timp si toate celelalte pe care dvs. in netarmurita intelepciune ni le prezentati se vor in tampla si in romanica.
Imigrantul roman este de doua feluri. Cel care pleaca si incearca se integreze in societatea germana (si ramane tot un `auslander` ori cat de bine crede ca s-a integrat) si cel care se intoarce in satul sau pt. a ridica o locuinta in romanica. Respect si inteleg ambele decizii.

In speranta ca ati reusit sa ingelegeti o farama din cele spuse mai sus va transmit intreaga mea compasiune cu ocazia pierderii filonului de romanitate.